{"id":579,"date":"2013-11-03T21:57:39","date_gmt":"2013-11-03T19:57:39","guid":{"rendered":"http:\/\/sergiumotreanu.wordpress.com\/?p=579"},"modified":"2013-11-03T21:57:39","modified_gmt":"2013-11-03T19:57:39","slug":"avem-deoxyribonucleicacid-ce-pana-mea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.sergiumotreanu.ro\/?p=579","title":{"rendered":"Avem D(eoxyribo)N(ucleic)A(cid), ce PANA M(e)A &#8230;"},"content":{"rendered":"<p><b>1903<\/b> &#8211; <b>Panama<\/b> se desprinde de <b>Columbia<\/b> \u0219i \u00ee\u0219i proclam\u0103 independen\u021ba.<\/p>\n<p>\u00cen aceea\u0219i zi, o nav\u0103 care pleca din <b>New York<\/b> sau <b>Philadelphia<\/b> c\u0103tre <b>San Francisco<\/b>, trebuia s\u0103 ocoleasc\u0103 \u00eentregul continent sud-american, pe l\u00e2ng\u0103 <b>Capul Horn<\/b> \u0219i prin <b>Str\u00e2mtoarea Drake<\/b>. C\u0103l\u0103toria dura mai bine de o lun\u0103, pentru a parcurge cei 22500 de kilometri.<\/p>\n<p>Dar acest lucru avea s\u0103 se schimbe, pentru c\u0103 bravii panamezi au decis s\u0103 \u00ee\u0219i ia destinul \u00een propriile m\u00e2ini \u0219i s\u0103 valorifice la pre\u021b de dumping fostele droguri columbiene. \u00cen mod cu totul \u0219i cu totul \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, <b>United States of America<\/b> este prima \u021bar\u0103 care recunoa\u0219te noul stat astfel format. \u0218i la fel de \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, Banca din Panama se treze\u0219te cu 10 milioane de dolari americani \u00een cont.<\/p>\n<p>Vre\u021bi s\u0103 v\u0103 povestesc \u0219i \u00eent\u00e2mplarea cu vasul de r\u0103zboi Nashville, r\u0103t\u0103cit \u00een preajma coastelor columbiene chiar \u00een post-ziua Declara\u021biei de Independen\u021b\u0103 sau deja v-a\u021bi s\u0103turat de at\u00e2tea coinciden\u021be ?<\/p>\n<p>Printre alte prevederi, noul tratat semnat \u00eentre Panama \u0219i Columbia \u201dis granting the United States exclusive and permanent possesion of the Panama Canal Zone\u201d. Zona asta a Canalului va fi p\u00e2n\u0103 \u00een 1914, anul inaugur\u0103rii, cam ca perimetrul de exploatare a aurului de la <b>Ro\u0219ia Montan\u0103<\/b>, extrem de flexibil\u0103 \u0219i mai ales extrem de extensibil\u0103.<\/p>\n<p>La pu\u021bin timp dup\u0103 semnare, tratatul va fi condamnat chiar de panamezi, care au v\u0103zut multe dintre gesturile ulterioare ale americanilor ca o \u00eenc\u0103lcare a suveranit\u0103\u021bii na\u021bionale.<\/p>\n<p><b>\u201dCe pana mea, aici e Panama sau America ?\u201d<\/b>, obi\u0219nuiau s\u0103 se \u00eentrebe ei, mai \u00een glum\u0103, mai \u00een serios.\u00a0 \ud83d\ude00<\/p>\n<p>Canalul de 77 kilomteri s-a construit aproape \u00een totalitate cu sclavi, scuze, cu muncitori panamezi, 27500 dintre ei murind pentru acest m\u0103re\u021b ideal capitalist. Prin acest efort ingineresc de o imens\u0103 anvergur\u0103 pentru acea vreme, distan\u021ba \u00eentre New York \u0219i San Francisco s-a redus la 9500 de kilometri, iar vasele actuale parcurg aceast\u0103 distan\u021b\u0103 chiar \u0219i \u00een 6 zile.<\/p>\n<p>Canalul, care a fost \u0219i r\u0103m\u00e2ne un element esen\u021bial al naviga\u021biei interna\u021bionale, a revenit sub control panamez \u00een decembrie 1999, dup\u0103 proteste masive, subsidii generoase \u0219i negocieri care s-au \u00eentins de-a lungul mai multor decade.<\/p>\n<p>Departe de a avea vreun delir oniric \u00eentr-ale visului american, cred c\u0103 f\u0103r\u0103 acest canal, cei care ar fi murit \u00een \u021aara de Foc, ruta alternativ\u0103, ar fi fost de cel pu\u021bin 10 ori mai mare, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 \u00een fiecare an trec prin Panama mai mult de 14000 de nave.<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/sergiumotreanu.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/11\/panama.png\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-medium wp-image-580\" alt=\"Panama\" src=\"http:\/\/sergiumotreanu.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/11\/panama.png?w=270\" width=\"270\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/www.sergiumotreanu.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/11\/panama.png 720w, https:\/\/www.sergiumotreanu.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/11\/panama-270x300.png 270w\" sizes=\"auto, (max-width: 270px) 100vw, 270px\" \/><\/a><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><b>1954<\/b> &#8211; <b>Linus Pauling<\/b> prime\u0219te <b>Premiul Nobel<\/b> P<b>entru Chimie<\/b>. Nu, nu este cel care d\u0103 numele sistemului de operare free and open source LINUX. Pe \u0103la \u00eel cheam\u0103 Linus Torvalds. \ud83d\ude09<\/p>\n<p>V\u0103 povestesc de marele chimist cu u\u0219oar\u0103 melancolie, pentru c\u0103, Linus fiind membru de onoare al Republicii Socialiste Rom\u00e2nia, i s-a tradus tratatul s\u0103u de specialitate \u0219i \u00een limba rom\u00e2n\u0103, iar \u00een clasa a VIII-a, c\u00e2nd eu am intrat \u00een biroul profesoarei de chimie care m\u0103 preg\u0103tea pentru olimpiad\u0103, am v\u0103zut un tom uria\u0219 pe a c\u0103rui copert\u0103 scria: <b>Chimie general\u0103. Autor: Linus Pauling.<\/b> Nu am \u00een\u021beles nimic din ce scria \u00een interior, dar m\u0103car am re\u021binut coperta.<\/p>\n<p>Nu \u0219tiu pentru ce a luat \u0219i <b>Premiul Nobel Pentru Pace<\/b> 8 ani mai t\u00e2rziu, dar \u0219tiu c\u0103 s-a ocupat de lucrurile care nu se vedeau \u0219i care aveau o influen\u021b\u0103 major\u0103 \u00een via\u021ba noastr\u0103. Aceste \u201dlucruri\u201d poart\u0103 denumirea generic\u0103 de <b>biologie molecular\u0103<\/b>, av\u00e2nd ca obiecte de studiu majore:<\/p>\n<p>&#8211; rolul acizilor nucleici (ribo \u0219i dezoxiribo) \u00een cadrul p\u0103str\u0103rii \u0219i transmiterii caracterelor ereditare \u0219i<\/p>\n<p>&#8211; procesele de replicare \u0219i transla\u021bie a materialului genetic.<\/p>\n<p>&#8230;<\/p>\n<p><b>Datele istorice \u0219i enumerarea asta de evenimente pe care sper s\u0103 \u00eemi fac timp s\u0103 le expun pe tot parcursul acestei luni, se vor a fi un exerci\u021biu de g\u00e2ndire aplicat\u0103, de realizare a unor conexiuni mai mult sau mai pu\u021bin vizibile, de con\u0219tientizare a faptului c\u0103 exist\u0103 cauzalit\u0103\u021bi, motiva\u021bii \u0219i efecte nea\u0219teptate \u00eentre \u00eent\u00e2mpl\u0103ri care au avut loc aparent independent unele de celelalte. <\/b><\/p>\n<p><b>Iar pe viitor, dac\u0103 m\u0103 va ajuta \u0219i imagina\u021bia, \u00a0voi \u00eencerca s\u0103 intuiesc \u0219i niscaiva evenimente viitoare.<\/b><\/p>\n<p><b>&#8230;<\/b><\/p>\n<p>Ce \u00eemi imaginez c\u0103 ar fi spus Linus Pauling atunci c\u00e2nd s-a apucat s\u0103 studieze la microscop misterele ascunse ale ADN-ului ?<\/p>\n<p><b>\u00a0\u201dChiar dac\u0103 nu vedem, m\u0103car s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 \u00een\u021belegem, \u0219i chiar dac\u0103 nu \u00een\u021belegem, m\u0103car s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 vedem .\u201d S.M.<\/b><\/p>\n<p><b>\u00a0<\/b><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>1903 &#8211; Panama se desprinde de Columbia \u0219i \u00ee\u0219i proclam\u0103 independen\u021ba. \u00cen aceea\u0219i zi, o nav\u0103 care pleca din New York sau Philadelphia c\u0103tre San Francisco, trebuia s\u0103 ocoleasc\u0103 \u00eentregul continent sud-american, pe l\u00e2ng\u0103 Capul Horn \u0219i prin Str\u00e2mtoarea Drake. C\u0103l\u0103toria dura mai bine de o lun\u0103, pentru a parcurge cei 22500 de kilometri. Dar [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[137,392,496,509,579,638,863,1526,1853,1929,1940,2265,2371,2524,2565,2735],"class_list":["post-579","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-diverse","tag-adn","tag-biologie-moleculara","tag-canalul-panama","tag-capul-horn","tag-chimie","tag-columbia","tag-drake","tag-linus-pauling","tag-nobel","tag-pace","tag-panama","tag-rosia-montana","tag-sergiu-motreanu","tag-sua","tag-tara-de-foc","tag-usa"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.sergiumotreanu.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/579","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.sergiumotreanu.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.sergiumotreanu.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiumotreanu.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiumotreanu.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=579"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.sergiumotreanu.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/579\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.sergiumotreanu.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=579"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiumotreanu.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=579"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiumotreanu.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=579"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}