1862<\/b> – Inventatorul american Richard Jordan Gatling<\/b> breveteaz\u0103 Gatling Gun<\/b>-ul. Dac\u0103 nu \u0219ti\u021bi exact la ce se refer\u0103 termenul, sunt \u0219anse mari ca numele de mitralier\u0103 s\u0103 v\u0103 sune mai cunoscut. \ud83d\ude42<\/p>\n
Aceast\u0103 arm\u0103 este folosit\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een R\u0103zboiul Civil American<\/b> (1861-1865), dar la o scar\u0103 foarte mic\u0103. \u0218ti\u021bi voi, \u0103la cu secesiunea, cu nordi\u0219tii, sudi\u0219tii \u0219i sclavii africani de pe planta\u021biile de bumbac.<\/p>\n
Am tr\u0103it p\u00e2n\u0103 azi cu impresia c\u0103, peste c\u00e2\u021biva ani (1870-1871), germanii aveau s\u0103 o foloseasc\u0103 cu mult mai mult succes \u00een R\u0103zboiul Franco-Prusac<\/b> \u00eempotriva mitrailleusei franceze, \u0219i ca r\u0103splat\u0103 se alegeau cu Alsacia<\/b> \u0219i Lorena<\/b>. Nu-i vorb\u0103, s-au ales cu cele 2 provincii, cel pu\u021bin p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul Primului R\u0103zboi Mondial<\/b>, dar nu vreun Maschinengewehr <\/b>le-a c\u00e2\u0219tigat lupta, ci artileria Krupp C64<\/b>, net superioar\u0103 La Hitte<\/b>-ului fracezilor la toate capitolele: manevrabilitate, distan\u021b\u0103, frecven\u021b\u0103 a focului \u0219i precizie. Victoria din aceast\u0103 confruntare va marca \u00eenceputul form\u0103rii uneia dintre cele mai puternice na\u021biuni din istorie, c\u0103 dac\u0103 zic cea mai cea, se sup\u0103r\u0103 evreii pe mine.<\/p>\n
Noua arm\u0103 ajunge la maturitate deplin\u0103 \u00een timpul\u00a0Rebeliunii nord-vestice<\/b>. Conflictul \u0103sta e aproape comic, dac\u0103 nu ar fi tragic. Ni\u0219te indieni, condu\u0219i de Marele Urs<\/b>, Ziua Bun\u0103<\/b> \u0219i Spiritul Hoinar<\/b> decid s\u0103 se \u00eempotriveasc\u0103 guvernului canadian. Domnii politicieni nu apreciaz\u0103 s\u0103ge\u021bile cu r\u0103va\u0219e ale indienilor saskatchewani \u0219i le trimit \u00een schimb ni\u0219te gr\u0103un\u021be … de plumb, rezolv\u00e2nd situa\u021bia f\u0103r\u0103 prea mari probleme.<\/p>\n
Americanii au procedat la fel cu amerindienii lor. \u0218tiu c\u0103 sun\u0103 nazist, dar principiul de baz\u0103 al politicii guvernamentale americane a fost purificarea etnic\u0103. Nici m\u0103car triburile mai civilizate, care au preluat obiceiurile oamenilor albi, nu au fost cru\u021bate. C\u0103 se numeau apache<\/strong>, comanche<\/strong>, sioux<\/strong>, cherokee<\/strong> sau grand cherokee<\/strong>, strategia a fost simpl\u0103: mutarea lor c\u00e2t mai la vest, la vest \u0219i iar la vest, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd au ajuns la Pacific. Iar c\u00e2nd s-a descoperit aur \u00een California, s-a terminat distrac\u021bia de tot. Le-au ucis bizonii, i-au f\u0103cut s\u0103 moar\u0103 de foame, s\u0103 renun\u021be la via\u021ba de nomazi \u0219i s\u0103 se mute \u00een rezerva\u021biile \u00eenfiin\u021bate de ei. Unele piei ro\u0219ii au mai opus rezisten\u021b\u0103 pentru o perioad\u0103, un Little Bighorn<\/b>, un general Custer<\/b> mort. Dar cu determinare, cu pragmatism \u0219i f\u0103r\u0103 nici cea mai mic\u0103 jen\u0103 cu privire la \u00eenc\u0103lcarea drepturilor omului, amerindienii au fost obliga\u021bi s\u0103 devin\u0103 americani sau s\u0103 moar\u0103.<\/p>\n Sunt tentat s\u0103 fac un arc de 150-200 de ani peste timp \u0219i s\u0103 spun c\u0103 este exact cazul \u021biganilor din Europa zilelor noastre, doar c\u0103 civiliza\u021bia \u0219i cultura au evoluat, iar unii europeni au fost mai toleran\u021bi. Dintre ace\u0219tia, pe primul loc la toleran\u021b\u0103 se remarc\u0103 rom\u00e2nii.<\/p>\n \u201dIncidentele mici, nerezolvate la timpul lor, se pot transforma \u00een accidente foarte mari, grave … chiar iremediabile\u201d<\/b>, cum ar spune C\u0103pitanul Nemo<\/b> al lui Jules Verne<\/b>. Dar subiectul este vast \u0219i sensibil … \u0219i nu e loc de intransigen\u021be chirurgicale acum.<\/p>\n 2013<\/b> – Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei, domnul Traian B\u0103sescu, pe care anul trecut aproape 90 % dintre participan\u021bii la vot l-au ales … s\u0103 plece, a primit felicit\u0103rile de rigoare din partea celorlal\u021bi 10 %, felicit\u0103ri datorate zilei sale de na\u0219tere. Restul de 50 % din cet\u0103\u021beni, care nu i-au dat cu \u0219tampila- bot, \u00eenc\u0103 mai caut\u0103 sec\u021biile de votare, cu speran\u021ba sincer\u0103 ca p\u00e2n\u0103 la alegerile parlamentare, sau m\u0103car cele preziden\u021biale de la anul s\u0103 le g\u0103seasc\u0103. Reporteri de la agen\u021bii de pres\u0103 \u0219i televiziuni locale, na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale \u00eei a\u0219teapt\u0103 de mai bine de 1 an cu tu\u0219ul aproape uscat, pentru interviuri care se anun\u021b\u0103 legendare. Nu de alta, dar ar fi p\u0103cat s\u0103 nu le oferim vajnicilor no\u0219tri concet\u0103\u021beni ocazia de a ne povesti cum e s\u0103 faci \u00eentre domiciliu \u0219i sec\u021bia de votare la care e\u0219ti arondat \u00eentre 1 \u0219i 2 ani. Cu suspendare.<\/p>\n Printre cei care nu au catadicsit s\u0103 \u00eei trimit\u0103 o felicitare pre\u0219edintelui, a fost, a\u0219a cum toat\u0103 lumea se a\u0219tepta, \u0219i Dinu Patriciu<\/b>. Contactat de reporterii blogului nostru, marele liberal se dezvinov\u0103\u021be\u0219te, spun\u00e2nd c\u0103 a vrut s\u0103 \u00eei trimit\u0103 o vedere care \u00eei treze\u0219te amintiri pl\u0103cute, dar s-a sim\u021bit ru\u0219inat c\u00e2nd, \u00een loc de o poz\u0103 cu titlul \u201dC\u0103pitanul \u00een bricul Mircea<\/b>\u201d, secretara a dactilografiat \u201dC\u0103pitanul \u00een dricul Mircea<\/b>\u201d. Chiar dac\u0103 gre\u0219eala este infim\u0103 \u0219i un pixel albastru ar putea-o acoperi f\u0103r\u0103 probleme, gestul r\u0103m\u00e2ne incalificabil \u0219i nu putem dec\u00e2t s\u0103 spunem, \u00een semn de mare pre\u021buire pentru vorbele pline de t\u00e2lc \u0219i motiva\u021bie ale pre\u0219edintelui s\u0103rb\u0103torit:<\/p>\n \u201dS\u0103-\u021bi fie ru\u0219ine, Dinu Patriciu\u201d<\/b>.<\/p>\n