Am rugat o domni\u0219oar\u0103 mult mai fluent\u0103 ca mine \u00een limba lui Kant<\/b> s\u0103 se uite pu\u021bin peste carte \u0219i s\u0103 \u00eemi spun\u0103 despre ce e vorba mai \u00een profunzime. Dup\u0103 o lun\u0103 ne vedem \u00een fa\u021ba Colegiului Na\u021bional \u201dUnirea\u201d<\/b> \u0219i \u00eemi \u00eenapoiaz\u0103 cartea.<\/p>\n
Eu: \u201dDeci ?<\/b>\u201d<\/p>\n
Ea: \u201dPoezii cu rime clasice. Poze cu stadioane, viaducte, muzee. Nume de ora\u0219e nem\u021be\u0219ti. \u00a0Dar e scris\u0103 cu litere gotice \u0219i nu prea am \u00een\u021beles. Plus c\u0103 am fost foarte ocupat\u0103 \u0219i nu am avut timp.<\/b>\u201d<\/p>\n
Mi-a venit \u00een minte o replic\u0103 a \u201delefantului\u201d Toma Caragiu<\/b> spus\u0103 lui Mateia\u0219 – Mircea Diaconu<\/b> \u00een Fabula \u201dN-am g\u0103sit alt\u0103 rim\u0103<\/b>\u201d. Dar cum nu st\u0103team de vorb\u0103 cu un maestru, am l\u0103sat replica la locul ei.<\/p>\n
\u00cen ultimele 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni am urm\u0103rit mai multe filme \u0219i interviuri \u00een francez\u0103, m-am uitat chiar la unul vorbit \u00een german\u0103, am ascultat \u0219i tradus un c\u00e2ntec \u00een limba rus\u0103, iar ieri am scris un articol – da capo al fine – \u00een limba lui Shakespeare<\/b>.<\/p>\n
A\u0219a c\u0103, f\u0103c\u00e2nd o leg\u0103tur\u0103 mental\u0103 \u0219i cu un articol din Der Spiegel<\/b> peste care am dat \u00eent\u00e2mpl\u0103tor acum c\u00e2\u021biva ani, voi \u00eencerca s\u0103 \u00eencropesc \u0219i ast\u0103zi un mic exerci\u021biu de g\u00e2ndire aplicat\u0103 care, \u00een mod aproape inevitabil, va avea ca rezultat un articol. Un articol care \u00eencepe s\u0103 se construiasc\u0103 … acum<\/b>.<\/p>\n
…<\/p>\n
Dintre m\u0103re\u021bele construc\u021bii care ar fi trebuit s\u0103 demonstreze suprema\u021bia nazist\u0103, voi aminti … acum<\/b> … doar der <\/b>Gr\u00f6\u00df Stadion<\/b><\/em>. Dup\u0103 cum \u00eei spune \u0219i numele, acesta se dorea a fi cel mai mare stadion din lume. Proiectul prevedea nu mai pu\u021bin de 400.000 de locuri<\/b>. Iar ca s\u0103 v\u0103 face\u021bi o idee despre magnitudinea construc\u021biei v\u0103 reamintesc c\u0103 \u00een prezent cel mai mare stadion din Europa<\/b> este Camp Nou<\/b>, locul de joc \u0219i de joac\u0103 al fotbali\u0219tilor de la FC Barcelona<\/b>, cu 99.787<\/b> de locuri, iar cel mai mare stadion din lume<\/b> este Rungnado May Day<\/b> din Phenian (<\/b>Pyongyang<\/b>)<\/b>, capitala Coreei de Nord<\/b> (construit tot la ordinul unui regim dictatorial), care are o capacitate de 150.000 <\/b>de locuri.<\/p>\n Lucr\u0103rile la gigantul proiect au \u00eenceput la 9 septembrie 1937<\/b>, c\u00e2nd Hitler<\/b> a vizitat personal \u0219antierul pentru a pune chiar el piatra de temelie. Arena din apropiere de N\u00fcrnberg<\/b> era proiectat\u0103 s\u0103 aib\u0103 800 de metri lungime<\/b>, 450 de metri l\u0103\u021bime<\/b>, iar fa\u021bada urma sa fie \u00eenalt\u0103 de 90 de metri<\/b>. Spectatorii urmau s\u0103 fie transporta\u021bi cu cele aproape 100 de lifturi<\/b> de mare capacitate la nivelurile superioare ale stadionului.<\/p>\n \u00cenainte de \u00eenceperea construc\u021biei, inginerii germani au testat atent fiecare aspect, un rol important av\u00e2ndu-l acustica viitoarei arene. Acest test s-a facut \u00een stil mare, construindu-se chiar o machet\u0103 la scara 1:1, ridicat\u0103 la 40 de kilometri de N\u00fcrnberg<\/b>. Cel pu\u021bin a\u0219a scria der Spiegel<\/b> [dar nu mai g\u0103sesc link-ul la articol, a\u0219a c\u0103 va trebui s\u0103 m\u0103 crede\u021bi (sau nu) pe cuv\u00e2nt]. V\u0103 dau, totu\u0219i, un link la edi\u021bia electronic\u0103 a ziarului<\/b><\/a>, poate \u00eel g\u0103si\u021bi voi prin arhiva lor on-line.<\/p>\n Stadionul ar fi trebuit s\u0103 fie gata \u00een anul 1945, \u00eens\u0103 r\u0103zboiul le-a z\u0103d\u0103rnicit planul arienilor. Tot ce a mai ramas din proiectul lui Hitler<\/b> este un loc \u0219i un lac numit Silbersee<\/b>, format prin acumularea apei \u00een funda\u021bia uria\u0219\u0103 a construc\u021biei niciodat\u0103 terminat\u0103.<\/p>\n Inten\u021biile megalomane ale lui Hitler apar \u00een memoriile scrise de arhitectul favorit al F\u00fchrer<\/b>-ului, Berthold Konrad Hermann Albert Speer <\/b>(link). Speer<\/b> a ocupat \u0219i rangul de Ministru al Armamentului \u0219i Produc\u021biei de R\u0103zboi<\/b>.<\/p>\n Acesta scrie \u00een memoriile sale c\u0103 l-a sf\u0103tuit pe Hitler<\/b> s\u0103 nu construiasc\u0103 un stadion at\u00e2t de mare, deoarece nu respecta criteriile olimpice.<\/p>\n “Este complet irelevant. Olimpiada din 1940 va avea loc la Tokyo, dar dupa aceea va fi organizat\u0103 pentru eternitate doar \u00een Germania \u0219i doar pe acest stadion, iar noi suntem cei care vom hot\u0103r\u00ee care sunt dimensiunile acceptate”, <\/b>ar fi fost replica <\/b>F\u00fchrer<\/b>-ului. <\/b>Urmat\u0103 de un <\/b>\u201dHeil<\/b>\u201d <\/b>scurt.<\/b><\/p>\n O alt\u0103 problem\u0103 ridicat\u0103 de Speer<\/b> a fost cea a costurilor, \u00eens\u0103 Hitler a avut replic\u0103 \u0219i pentru aceasta.<\/p>\n “Cost\u0103 mai pu\u021bin dec\u00e2t dou\u0103 cuirasate din clasa Bismarck. \u0218tim am\u00e2ndoi c\u00e2t de repede se poate pierde un cuirasat. \u0218i chiar dac\u0103 supravie\u021buie\u0219te, \u00een 10 ani ajunge tot la fiare vechi. Dar aceast\u0103 cl\u0103dire va r\u0103m\u00e2ne \u00een picioare pentru secolele ce vor veni”, <\/b>i-ar fi spus Hitler.<\/b><\/p>\n \u201dArta de a citi \u0219i de a studia const\u0103 \u00een urm\u0103toarele: a conserva esen\u021bialul \u0219i a uita am\u0103nuntele.\u201d sagt der <\/b>F\u00fchrer<\/b>.<\/b><\/p>\n Cu g\u00e2ndirea asta, nici nu m\u0103 mir c\u0103 a pierdut r\u0103zboiul la nivelul armelor. <\/b><\/p>\n Pentru c\u0103 la nivelul ideilor lucrurile stau cu totul altfel.<\/b><\/p>\n Heil.<\/b><\/p>\n
![\"swastika\"](\"http:\/\/sergiumotreanu.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/11\/swastika.jpg?w=468\")
<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"