Anul acesta, ediția a 22-a a Campionatului Mondial de Handbal Feminin va avea loc în Danemarca, țară în care mi-am petrecut cea mai mare parte a vieții mele (după România, evident). Chiar astăzi, ”fetele noastre frumoase” (cum ar fi spus regretatul comentator Sebastian Domozină) încep apărarea locului 11 ocupat acum 2 ani în Serbia, cu un meci împotriva Statelor Unite ale Americii. De fapt, e vorba de un singur stat, al 51-lea, ultimul, cel mai pricăjit: Puerto Rico. Statutul juridic destul de dubios al statului-țară ne oferă posibilitatea să zicem că i-am bătut și noi pe americani. Nu e deloc puțin lucru, mai ales că de la Campionatul Mondial de Fotbal Masculin din 1994 nu am mai reușit o asemenea performanță.
Primele 4 orașe din Danemarca, după numărul de locuitori sunt: Copenhaga (1.250.000), Aarhus (261.000), Odense (173.000) și Aalborg (106.000), așa că v-ați fi așteptat ca acestea să fie locațiile ce vor găzdui competiția. Ei bine, nicidecum.
Metropolele găzduitoare, care în maxim 5 ani vor forma cel mai mare megalopolis din nordul Europei sunt:
- Kolding (58.000) cu o sală de 5.100 de locuri,
- Herning (47.000) cu o sală de 15.000 de locuri,
- Næstved (42.000) cu o sală de 3.500 de locuri și
- Frederikshavn (23.000) cu o sală de 2.800 de locuri.
Evident, în grupe România va juca în Frederikshavn, cel mai mic oraș, care are după cum se poate vedea, cea mai mică sală. Pe lângă cele 3 Imperii: Otoman, Habsburgic și Țarist, e clar că și Regatul Danez are ceva cu mica, dar inimoasa Românie.
Chiar și așa, dacă interii noștri (Cristina Neagu și Patricia Vizitiu) vor prinde o formă bună, ne vom învinge toți dușmanii. Pe rând.
