Cred, totuși, că am revenit cam abrupt pe blog, abordând un prim subiect mega bituminos și nu prea (a)liniat sau luminat, dar nu a fost doar vina mea, ci mai degrabă a infrastructurii rutiere din România.
După care m-am legat cu mult năduf și într-un mod inadmisibil de astmaticii cicliști bolnăviori care reușesc să genereze o forță echivalentă cu cea dezvoltată de 3 cai (putere). Ei sunt niște adevărați campioni, chiar dacă au transformat autocarul echipei într-un laborator ambulant și ambulatoriu. Ei sunt numiți sportivi, chiar dacă nu au nici o gară cu sportivitatea.
Îmi vin acum în minte, aparent fără nici o explicație, niște versuri de la Cassa Loco: ”Tunurile sunt făcute din vechi tancuri/ Americanii, rușii, spun acum doar bancuri.”
Nici azi nu am dus lipsă de subiecte simpatice, cel mai ofertant fiind acela în care tatăl Dragoș Bucur și mama Dana Nălbaru au decis să își retragă fiica de la școală și să îi ofere o educație în sistem ”home schooling”. Sună sofistichiu nevoie mare.
Motivația părinților ar fi aceea că ”felul în care învață copiii în școlile din ziua de azi naște în ei o grămadă de frustrări care au darul de a le distruge frumusețea interioară.” Exact așa fac și țiganii, nu își dau copiii la școală, dar ei măcar au o scuză mai bună: nu au bani să le plătească rechizitele sau au nevoie de ei pentru a-și maximiza profitul din cerșit.
Subiectul educației centralizate este unul extrem de complex și ar trebui să ne întoarcem pe vremea prusacilor ca să îi deslușim toate sensurile. Fără să îmi doresc să intru prea mult în amănunte, voi spune doar că dacă majoritatea părinților adoptă sistemul ”home schooling” pentru copiii lor, în 20 de ani dispărem ca nație. Și asta v-o spune un tip ultra-nenaționalist.
Ca să mă revanșez pentru atâtea discuții serioase și concepte dificile, vă ofer ceva super fluid și relaxant, de pe vremea magnetofoanelor Tesla fabricate într-o țară europeană care în 1993 s-a desființat de bună voie și nesilită de nimeni.
Aș aprecia mult dacă nu ați critica prestanța scenică a artiștilor din videoclip; nu de alta, dar îmi dau seama că este sub orice critică. 😀